Ne vom întâlni cu acest concept toată viața, nu doar la ora de biologie. Fie că suntem pasionați de natură sau vrem doar să înțelegem o carte sau o știre, conceptul de specie este mai important decât pare la prima vedere. Specia reprezintă etalonul, unitatea de măsura a lumii vii, în același fel în care metrul este unitatea de măsură pentru lungime și litrul este unitatea de măsură pentru volum.
Putem să începem cu o definiție clasică a speciei: specia este un grup de organisme asemănătoare între ele, capabile să se reproducă între ele și sa creeze descendenți care seamănă cu părinții lor. Cu alte cuvinte, specia poate fi privită ca o “familie” în care membrii grupului se aseamănă între ei și sunt capabili să creeze alți membri asemănători lor.
Însă, ca să înțelegem conceptul de specie, trebuie să ne întoarcem la începuturi, atunci când oameni cu adevărat pasionați de lumea înconjurătoare au observat că exista o multitudine de plante și animale, diferite, în funcție de locul observației. Diversitatea vieții a fascinat mulți oameni de știință de-a lungul anilor și în secolul al XVII-lea s-a pus pe hârtie prima definiție a speciei. Dar oare animalele pe care le observau ei în orașul lor erau diferite de cele din alte orașe? Sau alte țări? Sau chiar alte continente?
Pentru că activitatea de cercetare a naturii a luat amploare în țările europene și exista și o deschidere către alte țări datorită expedițiilor marilor imperii, oamenii de știință au avut ocazia să schimbe informații între ei despre animalele și plantele pe care le studiaseră. Exista totuși o problemă – limba în care vorbeau despre asta. Doar dacă ne gândim la banala vrăbiuță, în engleză se numește sparrow, în franceză moineau, în italiană passera, în rusă vorobey. Nici nu mai spunem că există mai multe specii de vrăbiuțe. Era o problemă să discuți despre vrăbiuță cu un străin pentru că nu exista o limbă comună și așadar era foarte greu să schimbi informații despre vrabia pe care ai observat-o tu în grădina ta din Anglia cu un … suedez de exemplu.

Dacă tot vorbim de Suedia, de acolo a venit soluția. Carl Linné, un profesor suedez din Smaland și-a dedicat toată viața înregistrării, descrierii și catalogării speciilor de pe Terra. El este cel care a pus bazele taxonomiei – clasificarea organismelor.

Ca să rezolve lipsa unui limbaj comun, acesta a folosit latina și greaca, limbi vechi care erau încă studiate de oameni de știință din majoritatea țărilor europene și nu numai.
A stabilit pentru fiecare specie o denumire binominală – adică fiecare specie a primit 2 denumiri, la fel cum fiecare dintre noi are un nume și un prenume. Vrabia a primit denumirea de Passer domesticus (“pasărea din apropierea casei”). Astfel, toți zoologii au putut să discute despre ea, chiar dacă nu cunoșteau denumirea ei în alte limbi.
În anul 1735, Linné a publicat Systema Naturae, o lucrare de doar 12 pagini în care clasifica primele specii. Cercetatori din întreaga lume au început să-i trimită lui Linné specimene pentru a le adauga în listă. La re-editare în anul 1758 Systema Naturae avea deja clasificate 4.400 specii de animale și 7.700 specii de plante. Imaginați-vă disciplina și munca necesară pentru a descrie, denumi și clasifica tot ce este viu pe Terra! Acest sistem a fost preluat de toți și munca sa a fost continuată de cercetători de-a lungul anilor și continuă și astăzi. În anul 2019 au fost descoperite 71 specii noi, inclusiv 17 specii noi de pești, 15 specii de geckos și 8 de plante. Fiecare dintre acestea a primit o denumire binominală, conform sistemului conceput de Linné. Imediat după această denumire este abreviat numele persoanei care a descoperit specia și adăugat anul în care această specie a fost descrisă pentru prima dată.
Atunci când mergeti în vizită la muzeul de istorie naturală, veți observa etichete cu denumirea speciei în limba română: “vrabie”; denumirea binominală: “Passer domesticus”; și abrevierea numelui celui care a descris specia. În cazul Passer domesticus veți observa un “L” – abrevierea lui Carl Linné. Este un exercițiu interesant să observi că majoritatea speciilor comune au fost descrise de Carl Linné – aceasta este moștenirea colosală a acestui “tată al taxonomiei”.
