În apropierea insulelor Bermude, în apele Oceanului Atlantic, în curbura formată de cele două Americi, există o zonă de ape calme, curenți domoli și vânt ușor. Această zonă se numește Marea Sargaselor și se întinde pe aproximativ 1.100 km lățime și 3.200 km lungime. Această zonă a fost descoperită de Cristofor Columb în primul său voiaj în America, când a observat acumularea abundentă de vegetație la suprafața apei – algele sargase. Fiind o porțiune de ocean calmă, aici se dezvoltă mare parte din icrele, larvele și puietul speciilor marine, adăpostite de curenți periculoși și temperaturi extreme. Povestea anghilei europene începe aici.
La o adâncime de aproximativ 1000 metri, icrele au fost depuse și fecundate. Din ele ies larve transparente numite leptocefali care își încep călătoria spre glia părinților lor. Ele profită de Golfstream – curentul cald al Oceanului Atlantic care străbate de la vest la est această mare întindere de ape. Timp de trei ani aceste larve migrează cu ajutorul curentului până ajung pe coastele de vest ale Europei. Este o călătorie periculoasă și nu toate vor ajunge acolo. O mare parte din ele vor deveni hrana altor vietăți marine.
În tot acest timp, larvele au crescut și au ajuns la următoare etapă a dezvoltării. Este momentul în care anghila trece din apele sărate ale oceanului în ape dulci; larvele sunt mai mari, cilindrice și transparente (denumite de cercetători civele). Acestea urcă în amontele fluviilor europene, în apa dulce a râurilor și lacurilor. În aceste ape dulci, civelele devin anghile tinere, se pigmentează și devin argintii. În România, anghilele ajung în Marea Neagră și apoi pătrund în lacurile litorale și în Dunăre. Își petrec între 4 și 7 ani în aceste ape, unde se dezvoltă în adulți.
Anghila este un pește în formă de șarpe, acoperit cu solzi mărunți, cu cap conic și dinți fini. Lungimea corpului nu depășește 0,5 metri și rareori cântărește mai mult de 2 kg. Este un pește răpitor care vânează noaptea alți pești, broaște, viermi, moluște, crustacee, larve de insecte și icre de pești. Iarna o petrece ascunsă în malul de pe fundul apelor.
Atunci când adultul ajunge la etapa reproducerii, pornește din nou în dificila migrație de 5.000 km. Acești pești se reproduc o singură dată în viață. Ajunși în Marea Sargaselor, ei depun și fecundează icrele și apoi mor.
Iată impresionanta călătorie a unui pește aparent banal. O mare parte din acest comportament rămâne încă un mister pentru cercetători. De ce face anghila această călătorie? Cum știu larvele să ajungă în locurile din care au plecat părinții lor, dar pe care ele nu le-au văzut? De ce trec de la apă sărată la apă dulce? Acestea sunt încă întrebări fără răspuns. Ce este clar este că acest pește necesită protecție strictă pentru că din anii ‘70 până acum numărul de anghile în Europa a scăzut dramatic cu 90%. Să sperăm că specia va rezista și ne va dezvălui în următorii ani misterul migrației sale.
